sarbatori in tristete - Gabi

A inceput totul pe messenger.Vorbind cu cel mai bun prieten despre nunta lui si botezul baiatului,a inceput sa imi spuna de fata care urma sa fie domnisoara de onoare.Mai mult in gluma,i-am spus sa imi dea o poza cu ea sa o vad si eu.Mi-a placut si i-am spus,ca sa il enervez,ca voi fi cu ea.Dar nici nu ma gandeam ca asa va fi,eu avand 27 de ani,ea doar 19.A venit si ziua de 24 august 2009,ziua in care veneam in tara iar.Dupa o zi de odihna,mi-am sunat prietenul sa iesim la o bere sa mai stam de vorba.Daca a fost aranjat sau doar soarta,asta nu mai stiu,dar am ajuns sa ne intalnim cu sotia lui si cu EA.Cu toate glumele facute inainte,in clipa in care i-am atins mana si privirile noastre s-au intalnit,am simitit o atractie cum nu mai simtisem pentru nimeni pana atunci.Nu am dat atentie pe moment si ne-am despartit,am plecat mai departe cu prietenul meu.Stand amandoi la o terasa,l-a sunat sotia lui care l-a intrebat daca le invitam si pe ele la un suc.Am zis da.Dupa cateva minute au aparut si ele.Am vazut-o iar si mica atractie simtita la inceput se amplifica.Era ceva la ea care nu gasisem la nimeni pana atunci,felul ei de a fi,puritatea de atunci...Dar nu se putea,eram cu altcineva.Dupa cateva zile de tatonari in care am continuat sa iesim,am hotarat sa ma despart de fata cu care eram,care ma iubea nespus.Cea mai mare greseala din viata mea.Dar vroiam cu orice pret sa fiu cu ea.In aceste zile,am aflat ca terminase liceul si ca urma sa inceapa facultatea.Atunci am inteles ca relatia pe care vroiam sa o am cu ea era sortita esecului.Dar am sperat ca nu va fi asa,ca e doar imaginatia mea.Am inceput sa iesim impreuna si totul parea perfect,atractia a devenit inca din primele zile iubire.
Din pacate,a venit si ziua in care timpul petrecut impreuna trebuia sa se termine,ziua in care plecam inapoi la munca,desi nu vroiam.Nu mai vroiam sa plec de langa ea.Cu groaza si cu teama in suflet ca ne vom desparti,am plecat.Spre placuta mea surprindere,am ramas impreuna o buna perioada dupa asta,sau asa vroiam sa cred,vorbeam enorm de mult in fiecare zi,ne declaram iubirea reciproca…Pana cand a cazut bomba:urma sa plece la bucuresti,incepeau cursurile!!!De atunci a inceput cosmarul...Desi stiam ca intre noi se va termina in curand,tot am sperat ca ma insel,ca nu va da curs tentatiilor si ca vom continua sa fim doar noi doi.Dar nu a fost asa.Am inceput sa comunicam tot mai rar,raspunsurile la mesaje veneau dupa cateva ore sau deloc,au inceput certuri,pana cand intr-un tarziu,a venit mesajul de cosmar:Nu mai suntem impreuna!Simtindu-mi sufletul rupt in bucati mici,am inteles ce se intamplase cu adevarat.Cunoscuse pe altul...Tot incercam sa ma mint ca nu e adevarat,pana a venit si confirmarea,o poza impreuna,ea si el.In acel moment a fost totul clar.Cufundandu-ma in munca si in nopti nedormite,ma intrebam de ce,cu ce am gresit in fata ei atat de mult de a trebuit sa faca asta?!Zicand in sinea mea ca nu vom mai fi niciodata impreuna si odata cu trecerea zilelor,am inceput sa uit.Sau,cel putin,asa credeam.Ma minteam ca nu mai simt nimic pentru ea.Au venit sarbatorile,cele mai triste sarbatori,eu,doar cu prietenii,incercand sa trec peste,ei impreuna.Incercand din greu sa ascund durerea si sa imi scot din cap imaginea cu ei impreuna,ma uitam cum prietenul meu isi saruta sotia in noaptea dintre ani spunandu-i ,,La multi ani iubito‘‘,iar eu murind de dor,dorindu-mi sa o pot saruta si sa fie in bratele mele,sa ai pot spune dupa cupa de sampanie si sarutul de an nou cat de mult o iubeam...Inghitind in sec,a trebuit sa ma multumesc doar cu gandul la ce si cum ar fi fost si ar fi trebuit sa fie.Dar au trecut si sarbatorile.Tocmai cand incepuse sa fie mai bine si sa uit,am aflat ca nu mai era cu el si intr-o zi mi-a dat mesaj.Desi nu vroaim sa raspund,am facut-o.Asa am inceput din nou sa vorbim,moment in care mi-a spus ca vrea sa fim impreuna iar.Desi imi spusesem ca nu va mai fi ceva intre noi,am crezut in vorbele ei,ca ma iubeste,ca a gresit,ca vrea sa fie numai cu mine.Am inceput sa ma gandesc daca sa ai mai dau o sansa.Dupa o perioada de gandire,fiind si la munca,am decis sa mai incerc o data.Urmatorul concediu,ziua ei...Dupa cateva ore de plimbat prin oras,inarmat cu un imens ursulet de plus de 1.60 m inaltime si cu un superb trandafir,a venit clipa reintalnirii.Cred ca nu voi uita niciodata expesia de pe fata ei la vederea acelui ursulet si roseata din obrajii.Emotia revederii fiind trecuta,am iesit sa ne plimbam.Atunci m-a lovit ca un traznet cat de schimbata poate sa fie si ca nu mai era ea,cea pe care o stiam eu.Tot ce ma atrasese la ea in prima zi disparuse,dar ce ma durea cel mai rau,era ca am mi-am dat seama ca pierduse inocenta aia de care ma indragostisem eu si ca intre ei se intamplase exact lucrul de care ma temeam cel mai rau.Dar parca eram drogat,nu stiu de ce.Am continuat sa iesim impreuna desi nu mai era ca la inceput.Au inceput sa ne loveasca certurile,suspiciunile,neincrederea mea alimentata de ea prin tot ce facea,ca si cum ar fi facut tot posibilul sa ma scoata din viata ei.Poate intr-o incercare disperata si crezand ca se mai poate salva ceva,am hotarat sa plecam undeva cand vin iarasi acasa,sa evadam,poate asta va schimba ceva.Dar mai rau a fost.In fine,zis si facut.La doua zile dupa revenirea in tara,ne-am facut bagajul si am plecat fara sa stam pe ganduri,desi era vreme urata.Dar am sperat ca acolo va fi timp frumos.Si asa a fost,poate tot ca sa ajute iubirea dintre noi.Ajunsi intr-o frumoasa zona montana,poate la unul din cele mai linistite hoteluri la care am fost,cu o curte interioara amenajata splendid,tot speram ca va fi iar ca la inceput.Din nefericire,dupa drum,simteam nevoia de un dus fierbinte.Asa ca,fiind cu ea in brate si sarutand-o,am intrebat daca vrea sa facem un dus impreuna.A raspuns ca da.Gandindu-ma sa nu-i fie jena,am intrat primul la dus lasand-o sa se dezbrace.A venit si ea si acolo sub dus,cu ea langa mine,avand trupul ud lipit al meu si buzele unite poate in cea mai pasionala sarutare de pana atunci,am sperat ca m-am inselat si ca poate va mai fi ca la inceput.Dar,spre dezamagirea mea,a venit si clipa in care am facut inca un pas in relatia noastra,pas care,desi speram sa ne uneasca si mai mult,m-a facut doar sa inteleg ca ce banuisem eu despre ea cand fusese cu el,era de fapt adevarat;a fost pasul din care am inteles ca intre noi nu va mai putea fi nimic si ca totul va ramane amintire.Numai ca,pentru mine,ceea ce am sperat ca vor fi amintiri frumoase,a devenit cel mai negru cosmar.Cu toate ca nu mai vroiam sa mai stau langa ea nici o secunda,am incercat sa ascund,desi ma simteam ca si cum tot hotelul se prabusise peste mine.Luasem camera pentru patru zile,daca tot achitasem,am zis sa ramanem.Desi toata aceasta perioada cat am stat acolo am avut parte numai de vreme frumoasa,care ne-a ajutat sa ne plimbam prin tot orasul si prin imprejurimi,eu nu mai stiam ce sa fac sa maschez dezamagirea,dispretul;nu mai aveam chef de nimic.Ajunsi acasa,odata cu plecarea mea,au reinceput iar certurile,minciunile,teatrul,care au inceput sa ia amploare de la o zi la alta.Nu intelegeam de ce se intampla asta,de ce face tot posibilul sa nu mai fim impreuna,de ce nu ma poate iubi la fel cum o iubeam eu,incercam sa gasesc raspunsuri la toate intrebarile care ma macinau si care vor ramane fara raspuns,totul culminand cu replica:el a fost primul cu care am facut-o,cu el mi-am pierdut virginitatea.Tot ce a ramas dintr-o iubire care credeam ca nu se va termina,este doar o durere imensa,amplificata de nopti in care incerc sa imi dau seama cu ce am gresit,poate asa va fi mai usor de indurat si de trecut peste,dar fara efect.Si asa,am ajuns iar la perioada sarbatorilor,sarbatori care si anul acesta vor trece cu gandul la o iubire care s-a destramat din cauza dorintei de distractie si unei atractii de moment,din cauza minciunilor ca nu mai stie nimic de el,desi ei continuau sa se intalneasca,a ambitiei si orgoliului,la seara in care vine mosul si la toti le lasa ceva in ghetute,numai mie imi va lasa tristete si o inima distrusa cum nu doresc la nimeni sa aiba...Inchei scurta poveste a unei iubirii inceputa cu zambete si fericire si sfarsita in durere tot intreband;intreband de ce nu se poate pretui o iubire,de ce cel ce iubeste trebuie neaparat facut sa sufere,de ce trebuie sa fie mai presus distractia decat iubirea,de ce nu se poate oferi fidelitate si sinceritate daca e ceruta,de ce e mai buna o iubire pe care trebuie sa o cauti decat cea care iti este oferita?Oare e mai bine sa stii ca undeva departe,e o inima de care ti-ai batut joc,decat sa te bucuri de iubirea pe care ti-o oferea?Ca ochii care se luminau cand te vedeau,acum nu mai vor decat sa planga?!Ce anume da dreptul cuiva sa calce in picioare sentimente si sa tarasca un suflet prin noroi,doar pentru ca simte o atractie pentru altcineva,ca pe urma sa vrei sa te intorci ca si cum nu s-a intamplat nimic iesit din comun?!Acestea fiind doar cateva dintre intrebarile la care un sufletel rapus din dorinta de aventura,pentru care iubire nu mai reprezinta nimic,tot cauta un raspuns.:(